SCURTĂ PREZENTARE A LOCALITĂȚII LĂDEȘTI, JUD. VÂLCEA[1]
Com. Lădești este așezată în zona centrală a județului Vâlcea, pe valea râului Cerna, învecinându-se cu localitățile Lăpuşata - Nord; Fârtăţeşti, Stănești - Sud; Roeşti, Pesceana şi Glăvile - Est; Fârtăţeşti, Roşiile, Lăpuşata - Vest și având următoarele coordonate geografice: 44°52'34.7"N 24°02'29.8"E. Localitatea număra 2036 locuitori, conform recensământului din anul 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,05%). Pentru 2,9% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97%). Pentru 2,95% din populație nu este cunoscută apartenența confesională[2]. Principala ocupație a locuitorilor este Agricultura - creșterea plantelor și animalelor.
Localitatea este străbătută de următoarele artere naționale, județene și locale de circulație rutieră: DN 65 C (Craiova - Bălcești - Horezu); DJ 676; DJ 676 B; DJ 643 B; DC 90; DC 107[3].
Personalități de marcă ale localității Lădești:
· Justinian Marina
Justinian Marina, pe numele de mirean Ioan Marina, (n. 22 februarie 1901, Suiești - fosta localitate Cermegești, județul Vâlcea-
d. 26 martie 1977, București) a fost al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între 1948 și 1977. A fost patriarhul care a păstorit Biserica Ortodoxă Română în cea mai grea perioadă prin care a trecut aceasta în secolul al XX-lea, începând cu instaurarea regimului comunist în România (1948) și până în anul 1977. A încetat din viață în seara zilei de 26 martie 1977, în vârstă de 76 de ani, după o grea suferință și o lungă perioadă de spitalizare. A fost depus în mormântul pe care cu grijă și l-a pregătit în zidul interior al Mânăstirii Radu Vodă din București, ctitorită de el. Pe crucea încastrată în zid, patriarhul i-a cerut meșterului să sape următoarea inscripție: "M-am luptat lupta cea bună. Credința am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieții. De acum încolo, mă așteaptă răsplata dreptății, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel Drept în ziua aceea"[4].
2. Virgil Ierunca[5]
Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru, n. 16 august 1920, Lădești, județul interbelic Vâlcea - d. 28 septembrie 2006, Paris) a fost un critic literar, publicist și poet român, care a trăit în Franța începând cu 1947. A fost căsătorit cu Monica Lovinescu
După numele său a fost numit și liceul din localitate, unul de referință pe valea Cernei, jud. Vâlcea
ISTORICUL BISERICII PAROHIALE "SF. CUV. PARASCHEVA" - LĂDEȘTI
Parohia Lădești este compusă din satele Lădești și Măldărești la care se adaugă cătunele: Popești-Cioaca, Nițești, Dealul Cornii-Păunești, având aproximativ un număr de 180 de familii în anul 2019.
Biserica Parohială cu hramul "Sf. Cuv. Parascheva" este construită din cărămidă, cu fundație de piatră cioplită și este acoperită cu tablă galvanizată. Are lungimea de 20 m și lățimea la fațadă de 8 m. Are formă de cruce treflată, cu pridvor deschis inițial, actualmente închis, susținut de 4 stâlpi circulari de zid. Are 2 turle învelite în exterior cu tablă galvanizată. Fundația a fost pusă în anul 1903 și a fost sfințită la 18 feb. 1907. Pictura a fost executată de pictorul I. Dumitrescu-Strejești și este lucrată în stil modern în ulei. Pictura nu are aceeași calitate peste tot, cea din naos și de pe boltă fiind mai bună, pe când cea din altar și pronaos, de o calitate mai slabă. Preotul paroh sub care a fost zidită biserica a fost Pr. Gh. Samsonescu, ajutat de învățătorul N. Popilian și alți enoriași.
În anul 1970 a fost acoperită din nou cu tablă galvanizată, fiind Preot paroh Ion Ciucă. Au servit la această parohie în ultimele decenii preoții Gh. Samsonescu, Petre Nicolaescu, Ilie N. Popescu, Ion Ciucă, Dumitru Buleu.
În 1997-1998 s-a restaurat pictura de către Ilie Predonescu din Măciuca, iar resfințirea a avut loc la 4 oct. 1998 de către Prea Sfințitul Arhiereu Vicar Dr. Irineu Popa Slătineanul, în timpul păstoririi P.S. Gherasim Cristea - Episcopul Râmnicului, în timpul Preotului Buleu Dumitru și Epitropului Moșteanu Gh. În anul 2007 s-au dat jos tencuielile exterioare și s-a tencuit din nou, consolidându-se temelia cu plasă de fier beton și s-au reconstruit adăposturile praznicale, preot fiind Buleu Dumitru și Epitrop Sanda Marin[6].
În cimitirul Parohiei Lădești a funcționat vechea biserică din lemn, făcută de postelnicul Co(n)standin Zătreanu în 1760, închisă cultului în anul 1893, întrucât ajunsese în stare de ruină. Din materialul de la vechea biserică a fost construită în 195(3)8 o capelă pentru înmormântări, care a fost terminată în 1965, fiind acoperită cu tablă zincată și pictată de zugravul Ilie Botoran din com. Măciuca , Vâlcea.
PISANIA
Această Sf. Biserică, cu hramul Sf. Cuv. Parascheva s-a construit din nou din temelie, începându-se cu anul 1903, în zilele Prea Sfințitului Episcop D.D. Athanasie Mironescu al Eparhiei Rîmnicu(lui) Noului-Severin. S-a făcut cu cheltuiala locuitorilor din această comună, precum au mai ajutat și mulți pioși creștini din alte comune. Terminându-se, s-a sfințit la 18 Febr. 1907. Pictor Ion Gh. Dumitrescu Com. Strejești de Sus. S-a făcut prin stăruința preotului Gh. Samsonescu, N. Popilian, D-tru Ionescu, N.M. Popescu și alți(i). Terenu(l) dat de Petru Pîrăianu.
ISTORICUL BISERICII FILIALE "SF. VOIEVOZI", PAROHIA LĂDEȘTI
Biserica filială "Sf. Voievozi" din Parohia Lădești este monument istoric, așezată sub poala Dealului Cerna, la est de Râul Cerna. Odinioară, biserica se afla în mijlocul pădurii, iar satul se afla în jurul ei. Cu vremea, satul s-a mutat la vest de Râul Cerna, distanța dintre biserică și satul Măldărești fiinde de cca. 3 km. În prezent, biserica este singuratică, sub poala dealului împădurit, puțin mai jos fiind satul/cătunul Dealul Cornii-Păunești compus din aprox. 20 de familii stabile. Ea deservește şi pe enoriașii satului Măldărești, care sunt toți ortodocși și de naționalitate română.
Biserica este construită din zid de cărămidă, cu temelie de cărămidă, având formă de navă, cu pridvor deschis la bază, astăzi închis, susținut pe 4 stâlpi circulari din cărămidă și inițial a fost acoperită cu șindrilă de brad, actualmente cu tablă zincată. Are o singură turlă în care se afla clopotul.
Biserica este datată la anul 1790, fiind
consemnați ctitorii Popa Ioan Sterpu, Popa Tudor și Popa Ioan Duhovnicu'[7]. Potrivit Pisaniei și tradiției locale, biserica ar fi fost construită din temelie cu cheltuiala unui oarecare haiduc Dragu, fiind reparată în cursul vremii de mai multe ori.
Biserica are catapeteasma din zid în care sunt fixate icoanele, iar despărțirea între naos și pronaos este făcută tot prin zid. Pictura este executată în stil bizantin în frescă și este terminată în anul 1856. Pictorul original este necunoscut.
În anul 1925 a fost trăsnită și a fost legată în fier de Ion Dejoianu și Ion Roncescu, iar în anul 1928 a fost acoperită din nou cu șindrilă, i s-a spălat pictura de pictorul Ion Dumitrescu Strejești și (re)deschisă cultului.
În 1996 au fost începute lucrări de subzidire și legată în fier cu stâlpi încastrați în zid, s-a tencuit din nou biserica, s-a spălat pictura și au fost reparate zidurile cu frescă, de către pictor Lucreția Preda Stanca din Craiova (anul 2000). S-a mutat și clopotul din turlă, făcându-se clopotniță în față. A fost resfințită la 22 sept. 2002 de către P.S. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, Preot fiind Buleu Dumitru, cu această ocazie ridicat la rangul de Iconom Stavrofor. Este inclusă în lista monumentelor istorice, având codul LMI: VL-II-m-B-09813[8].
PISANIA
Acest sfânt și dumnezeiesc locaș cu hramul "Sfinții Voievozi" după tradiția locală a fost construit din temelie cu cheltuiala unui oarecare haiduc Dragu, în vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti și a lui C-tin Hangerliu, fiind reparată în cursul vremii de mai multe ori.
Precum se vede din aspectul interior al picturii, cum și din lăuntru an 1856 (icoana Mântuitorului) 1834 (IcoanaMaicii Domnului) și 1799 pe inscripția clopotului, sfântul locaș fiind expus de crăpăturile zidurilor a fost legat în fier în anul 1925, iar în anul 1928 s-a spălat pictura în întregime și s-a(u) chituit crăpăturile peste care s-a completat cu co(u)lori după cum a fost, făcându-se din nou și tabloul hramului de la frontispiciu.
Ambele lucrări din urmă făcute în timpul păstoriei P.S. Episcop D.D. Dr. Vartolomeu al Eparhiei Râmnicului Noului Severin și prin stăruința Comitetelor bisericești din parohie, cu ajutorul Statului, Băncii Populare Lădești, Enoriașii bisericii parohiale locale Lădești, cât și a bunilor creștini din parohiile vecine. Serviciul religios de redeschidere făcându-se azi, 8 No(i)embrie 1928 de către P.C. Proto(i)ereu D. Ceaușu.
Paroh Pr. Sachelar Ilie N. Popescu, Epitrop Ion L. Neamu - învățător. Pictor Ion Gh. Dumitrescu - Strejești de Jos[9] la reparația din anul 1928.
Terenu(l) de lângă biserică donat de I. Mazilu, M. Tărămoiu, marin R. Mazilu, Ana Gh. Diaconescu și Ilie I. Mazilu în 1928.
BISERICA DIN DEALU' CORNII